Un impuls ……un tendon…. un muschi care se incordeaza…. o cuta de piele, un moment de suspans in care toata concentrarea se directioneaza catre tinta si apoi……atacul, zeci, sute, mii de fibre musculare, cartilagii, oase, ganduri ce se transmit printr-un mecanism extraordinar, actioneaza la unison pentru ca manuta fragila a unui bebelus sa se intinda spre mingea viu colorata care-i capteaza intreaga atentie. Actiunea e in plina desfasurare si, intr-un final, prinde obiectul mult dorit, pe micuta-i fata se poate citi sentimentul de multumire datorat reusitei sale. Totul insa dureaza mai putin de o secunda, pentru ca manuta lui nu reuseste sa cuprinda mingea si sa o apuce bine, asa ca-i scapa si se rostogoleste cativa centimetri mai incolo. Totul o ia de la capat. Copilasul urmareste mingea pana se opreste si continua procesul de a cuceri si stapani buclucasa sfera.
Daca avem ceva timp pe care sa-l rupem din vietile noastre agitate si importante si suntem fericitii observatori ai unei astfel de scene, o sa vedem maiestria cu care a fost conceput intregul mecanism, care, bucatica cu bucatica alcatuieste fantasticul corp uman. O sa vedem cum, printr-o determinare extraordinara, omuletul ce abia daca poate face doi trei pasi si nu poate articula mai mult de cateva sunete, o sa incerce iar si iar si iar pana cand, intr-o zi, ajunge sa duca la un nivel de arta miscarile intregului corp.
Baletul, dansul, jongleriile cu diverse obiecte, artele martiale si sportul in general, cantatul la diferite instrumente si pictura, precum si realizarea minusculelor mecanisme de ceasuri sunt doar cateva din actiunile care demonstreaza impresionanta gama de miscari pe care le putem face cu o naturalete extraordinara.
Cam acelasi lucru se intampla si in lumea animala. Impiedicatul pui al oricarei specii apare aici stangaci si neindemanatic si prin perseverenta si exercitiu se transforma invariabil, in toate cazurile, in adevarate opere de arta. Miscarile taioase ale felinelor, puterea elefantilor, gratia gazelelor precum si acrobatiile realizate de pasari sau vietuitoare marine sunt toate impingerea la maxim a performantelor acestor specii.
Desi magnific in egala masura la maximul potentialului sau, omul reuseste sa rateze intr-un mod lamentabil calificarea in aceasta gratioasa parada a exemplarelor speciilor, prin realizarea unei societati si a unui mod de viata care il indeparteaza din ce mai mult de natura si de spiritualitate.
Astfel, majoritatea exemplarelor acestei specii se gaseste in dificila postura de a nu fi nici macar aproape de forma ideala, atat mentala cat si fizica si spirituala si ajungem astfel de la extraordinarul potential la un dezamagitor rezultat.
In ziua de azi, cam asa sta situatia, dar lucruile se pot schimba si este numai in puterea noastra sa alegem sa fim la fel de maiestuosi in tot acest tablou. Este alegerea fiecaruia de a face lucrurile asa cum “trebuie”, sau asa cum simte, este alegerea noastra daca ne vom multumi cu ce primim sau ne eliberam si ne intindem dupa ceea ce vrem. Ce vrem sa fim… Ce vrem sa simtim…. Ce vrem sa facem………..Ce vrem sa traim?
Toate bune, hai sa fim!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu